Mihail Kogalniceanu
Scoala Gimnaziala
Stema orasului
Revista scolii ”Relevator/iunie2010” si ”Relevator/decembrie2010”

Adresa şcolii:

Str. Mihail Kogălniceanu Sebeş, 515800, jud. Alba, Telefon/fax: 0258 731506

E-mail:

Pentru conţinutul saitului: scoalamk@gmail.com

Municipiul Sebeş (scurtă prezentare)

Municipiul Sebeş este o localitate cu o existenţă multiseculară, aşezată într-o depresiune pitorească, cea a Apoldului în amonte de vărsarea Secaşului în râul Sebeş. Cadrul geografic prielnic, cât şi aşezarea la confluenţa unor însemnate căi de comunicare, sunt factori care au determinat locuirea acestei zone din cele mai vechi timpuri. Primaria orasului

Oraşul şi împrejurimile sale având un farmec aparte şi însemnate resurse materiale, au cunoscut o excepţională dezvoltare economică. S-au descoperit numeroase vestigii arheologice din perioadele: neolitic, daco-romană, precum şi urme atestând constituirea poporului nostru pe aceste meleaguri în secolul IV-VI cât şi pentru secolele VII-XII. În documentele medievale se semnalează descoperirea în 1496 a unui mare tezaur de monede dacice şi romane. Oraşul Sebeş este amintit documentar în 1245, cu numele de Mallenbach, iar în 1301 cu numele „Sebeş”. Din 1308 şi până la 1876 a fost sediul Scaunuluisăsesc de Sebeş.

Oraşul s-a constituit ca un important centru meşteşugăresc medieval, fiind amintite în 1376 primele bresle din Transilvania alături de cele din Sibiu şi Braşov. de asemenea, locuitorii Sebeşului primesc în anul 1387 dreptul e a înconjura oraşul cu ziduri. În 1438 este cucerit şi devastat de turci. În secolul al XVI-lea este ocupat de trupele voivodului Ioan Zapolya, deoarece oraşul susţinea partida lui Ferdinand de Hadzburg. În 1540 Zapolya a murit chiar în Sebeş. Tot din Sebeş a plecat şi Mihai Viteazul spre Alba-Iulia, la 1 noiembrie 1599.

 Sebeşul a fost şi un însemnat centru cultural românesc, aici tipărindu-se în 1581 „Zbornicul slavonesc” al diacului Casa decultura "Lucian Blaga"Şerban Coresi, iar în 1683, „Scrinul de aur”. În 1848 oraşul a devenit sediul prefecturii româneşti condusă de Dionisie Pop Marţian, iar în iarna lui 1849 oraşul a fost cucerit de două ori de trupele generalului Bem. Intensa activitate economică şi comercială din perioada medievală şi premodernă, concretizată în existenţa celor 19 bresle şi apoi apariţia unor prospere manufacturi, au dus la o excepţională dezvoltare a Sebeşului şi a zonelor învecinate. În secolul al XIX-lea au funcţionat ţesătoria „Bauman”, atelierul de pielărie „Dahinten”(azi, „Căprioare”S.A), iar prin 1877 a luat fiinţă Fabrica de cherestea. După 1900 se construieşte noua primărie,„Casa pădurilor, poşta veche, baia comunală, abatorul, uzina electrică şi o cazarmă. Importantă pentru dezvoltarea comerţului şi în general a economiei Sebeşului este racordarea în 1897 la calea ferată prin realizarea rutei Sibiu Vinţu-de-Jos. După al doilea război mondial au fost construite hidrocentralele de pe valea Sebeşului, în 1980 cea de la Oaşa-Gîlceag, apoi cele de la Tău, Şugag, Căpîlna şi Petreşti.

După 1989 s-au făcut investiţii importante în economia oraşului, lucru care a permis şi o dezvoltare edilitară deosebită.

sus>>>

Webdesign: prof. Mircea Popa e-mai: scoalamk@gmail.com